Optimism incurabil?

De cate ori nu ne-am lamentat de experiente neplacute, nedreptatea sortii si ghinion? Poate sa para ciudat dar de cele mai multe ori sunt benefice. Stiu, sunteti putin revoltati si contrariati.
Cum ar putea provenienta dintr-o familie fara posibilitati care m-a facut sa lupt de 10 ori mai mult decat altii sa fie bine pentru mine? Pai simplu, ti-a oferit motivatia care multora lipseste. Pe langa, capacitatea de a persevera si a deveni un luptator. Nu ti-a oferit "posibilitatile" ti-a oferit sansa de a le crea tu.
Pentru unii oameni pierderea unei persoane dragi in urma fatalitatii (boala, accident) devine un act de inspiratie si creeaza organizatii, evenimente prin care ajuta mii, sute, milioane de alti oameni.
Candidam la un job si din pacate nu suntem alesi. Poate ca nu era potrivit pentru noi sau poate ca ne asteapta ceva mai bun. Cu totii cred ca am suferit macar o data din dragoste, tristi, dezamagiti, convinsi ca nu o sa mai iubim la fel si totusi...apare ceva mai puternic si mai frumos.
Nimic nu e intamplator si fiecare lucru care ne atinge ne slefuieste o latura a diamnatului care asteapta sa straluceasca, insa de multe ori preferam optiunea prafuita si morocanoasa. Mai usor "de ce eu?", "sunt ghinionist" decat sa ne intrebam cum am putea sa tranformam experienta in ceva pozitiv si, mai mult decat atat, sa inflorim odata cu fiecare tradare a sortii.

Puteti sa imi spuneti 'optimism incurabil', e doar o perceptie, insa zambetul e un stil de viata.....

 

To do list 2012

Inchide ochii...Respira adanc...Vreau sa te gandesti la un loc placut...
O plaja senina a carei apa iti incalzeste inima si liniste asurzitoare...
O pajiste din Austria unde coloritul iti odihneste fiecare gand cu o muzica calma de basm...
Un living in care ai adunat toate persoanele dragi tie, mananci numai prostioare si vrei ca seara sa nu se termine niciodata...
Zambetul cald ai ingerasului tau cand vine sa iti dea "pupi" si sa te ia in brate...
Un pahar de vin, multe lumanari si multa dragoste...
O dimineata cu miros de ploaie pe terasa savurand o cafea cu parfumul cartii tale favorite...
Multumirea pe care o simti la sfarsitul unei zile... ca esti bine tu si cei pe care ii iubesti...ca esti iubit si pretuit...ca incerci zilnic sa construiesti, sa daruiesti, sa lasi ceva in urma...

Inainte de fiecare Craciun, sfarsit de an, toata media, cartile si oamenii din jurul nostru ne indeamna sa ne oprim din mersul (mai degraba galopul) nostru zilnic si sa meditam la anul care a trecut, sa incercam sa fim mai buni, sa daruim intelegere, dragoste si cadouri.
La fiecare inceput de an, ne reincepem "galopul" si incepem listele interminabile: ce vreau sa obtin de la job acest an, cati bani vreau sa investesc si cum, oare la cate credite ma incadrez, cand o sa ma marit?
Eu imi propun sa imi fac o lista cu toate lucrurile care imi hranesc sufletul...pe care o voi tatua in filele subconstientului meu...